Ghiocei, urări de primăvară frumoasă, gânduri bune şi mărţişoare. Asta-i partea luminoasă a lunii. Dar ce e dincolo, ce se ascunde? Suferință şi poftă de viaţă, greutăţi şi luptă, şanse şi aşteptare. Oameni cărora viaţa le-a dat un ultimatum. Doctorii pot face ceva pentru ei, dar costă. Şi costă a naibii de mult. Dar banii aceştia se pot aduna, cu ajutorul nostru, cu fiecare contribuție, cât de mică. Citisem la more »
Categorie: rânduri de gânduri
prea des spunem „mi-e greu”
Prea des ne spunem „mi-e greu” Prea des ne mâniem Prea ușor aruncăm vorbe Prea ușor renunțăm Prea mult ne-am obișnuit să ne plângem Să cerem mai mult când avem suficient Și chiar de-am aveam totul… Probabil că atunci am avea cel mai puțin. Din timp în timp, e bine să ne aducem aminte că există oameni pentru care nu mai pot nu există în vocabular. Sigur că more »
rezoluții pentru 2014
Nu mi-am propus sa amestec complet zilele de sărbătoare, dar se pare ca ma pricep să o fac… așa că nu mă dau înapoi :). Ziceam de Valentine’s că prefer iubirea fiecărei zile, unei zile dedicate iubirii. Acum, de Dragobete, eu îmi pun pe hârtie rezoluțiile acestui an, la oarece timp după măria sa revelionul. Și cum să leg un context pentru această întâmplare, caut pe wikipedia, care mă ajută more »
bătăliile pot fi câştigate
Cele mai grele bătălii sunt cele pe care le duci de unul singur. Fără sprijin, fără o vorbă bună, fără încurajări. Aşa aş fi continuat eu în mod normal. Dar sunt la cură de optimism. Autoimpusă, un exemplu clasic de bine care se face cu forţa, asumat. Asta fiind situaţia, reformulez şi schimb macazul spre jumătatea plină a paharului de la bun început. Cele mai grele bătălii sunt cele pe more »
zile pe faţă, zile pe dos
Îmi aduc aminte cum tricota bunica… unu pe față, unu pe dos, unu pe față, unu pe dos… curgeau ochiurile și rândurile și din nimic apărea ceva. Întotdeauna era ceva frumos şi neapărat ceva util, mai pufos sau mai aspru în funcţie de anotimp. O priveam fascinată, deşi nu cred că i-am spus niciodată… Când a considerat că venise timpul să mă învețe cum e cu treburile pe care trebuie more »
nevoia de ceva, poate căldură
Cât de mare e nevoia de căldură sufletească a unui om? Să îi fie aceasta medicament, atunci cand suferă? Şi de ce suferă începe ca suflet? Coincidenţă sau ironie. Cât de mult avem nevoie de căldura sufletească a altcuiva? Atât de mult, încât când o avem ajunge să fie un surplus bun de aruncat? De căldură la propriu avem sigur nevoie iarna. În lipsa ei, riscăm să înghețăm de frig. more »
observandum. mers în cerc. ‘napoi
Sclavul perfect este cel care își dorește cu tărie, din toată inima, să se supună stăpânului, cerșind câte o povară în plus de fiecare dată când știe că e loc de mai mult. Sclavul perfect nu a apărut de azi pe mâine. El este produsul unei munci colosale și poartă în el răspunderea menirii sale. Sclavul perfect nu este demn de milă. Dacă i s-ar arăta milă, ar refuza-o. El more »
siropisme
A venit acea perioadă a anului când ne iubim doi câte doi, inimioare roz încep să ne invadeze, iar promoţiile valorifică această… oportunitate. Conceptul în sine e unul bun, dar îl ignorăm de atâtea ori, cu consecințele de rigoare… Să ne spunem iubirea, să fim atenţi la celălalt, să ne trimitem bilețele, să ne mărturisim bucuria de a fi împreună… asta ar trebui să se întâmple în fiecare zi, nu more »
nu-i nimic în neregulă
„Multe lucruri sunt violente, dar nimic mai violent ca omul.” – Sofocle „Sărmana limbă românească! Nu mai este cum ar fi trebuit să fie, o plantă cultivată! A ajuns o buruiană sălbatică!… Multe vânturi au bătut-o! Odată o bătea vântul franţuzesc; apoi o bate vântul nemţesc: noroc că mai are rădăcini adânci, altminteri i s-ar stârpi soiul. Şi ar fi păcat de ea fiindcă (nu că o laud eu), îngrijită, more »
experiment reuşit sau nu?
Un tânăr cere pe facebook ajutorul. Nu vrea bani pentru operație, nu vrea o donație de sânge, nu vrea nimic concret. Vrea doar like-uri. Vrea să se ducă la tată prietenei lui și să îi dovedească… că este susținut. Cam așa suna o campanie lansată pe facebook acum vreo trei săptămâni, cu scopul declarat de a strânge 100000 like-uri. Bun… erau câteva lucruri care nu mi se păreau tocmai reale, more »
o agendă de pierdut
Iei o agendă sau un caieţel. Te pui pe scris şi notezi câteva secrete ale tale, câteva lucruri pe care vrei să ţi le aminteşti mereu, câteva pe care vrei să le uiţi: pasiuni stinse, iubiri neîmplinite, săruturi furate, greşeli făcute, cuvinte aruncate şi regretate, priviri văzute pentru o ultima oară, cuvinte de adio, dar şi promisiuni, vise realizate, speranţe, planuri de viitor. Apoi laşi agenda într-un parc pe o more »
Senzaţional! Ninge în România!
Senzaţional! În România se întâmplă ceva incredibil: ninge! Mai mult decât atât, se pare că acest eveniment insistă să se întâmple cu o ciclititate bizară, revenind în fiecare an. Este incredibil cum în acestă ţară, situată pe paralela 45, se poate să ningă… Dar fenomenul care întrece orice imaginaţie, este faptul că zăpada insistă să nu dispară de la sine şi nu se curăţă singură, cu atât mai mult în more »
alb, atât de alb…
Nu ştiu cum e în restul ţării sau în afara ei… dar ştiu cum e în Bucureşti. E o vreme ruptă din poveşti. E o vreme cu iz de copilărie… fulgi mari curg şi curg şi curg şi nu se mai opresc… înghit tot ce mişcă prea rapid, acoperă orice urmă de gri… Mă uit pe geam şi un şir de gânduri trece uşor… alb, linişte, pace, vis frumos, joacă, more »
când timpul stă în loc…
Când timpul stă în loc, nu o face pentru mult timp. Are obiceiul să repornească brusc și violent. Când timpul stă în loc, o face doar pentru o mână de oameni. Ceilalți sunt prinși în ritmul lor; doar târziu vor pricepe că s-a întâmplat ceva, în timp ce ei nu se uitau în jur. Când timpul stă în loc, doare. Când timpul stă în loc, se rupe ceva. Când timpul more »
pe muchia timpului
La graniţă, în locul dintre azi şi mâine. Între hăul şi muchia timpului în care te reinventezi. Acolo unde teama dispare, te întâlneşti cu tine şi alegi. Mâinile tale trasează prin aer nişte linii imaginare, le aruncă, le adună, le aşează ordonat. Banca e gata şi te aşezi uşor. E timpul să te odihneşti puţin, să fii spectator, să pui în balanţă, să iei decizii. Priveşti apusul şi răsăritul deopotrivă. more »
regrete în tranşee
Păcătoase-s regretele… îţi schimbă faţa într-una posomorâtă, te chinuie, te prind de un picior, îţi dau un brânci şi apoi şterg cu tine pe jos în timp ce te trag de-a lungul unei străzi pline cu spectatori, care nu-s tocmai oarecine, ci toate rudele îndepărtate, toţi vecinii, colegii, ăi mai guralivi dintre ei şi care fac din ţânţar armăsar. Şi-aşa dacă îţi dai drumul la limbă şi-ţi exprimi un regret, more »