Ce s-a întâmplat cu Luni a fost tradus la noi Șapte surori. Într-o lume în care populația Pământului este ținută sub control strict pentru a evita suprapopularea, fiecare familie poate avea un singur copil. Ceilalți născuți sunt criogenați pe termen nelimitat, până când oamenii își vor permite să îi trezească. În această lume distopică se nasc șapte surori. Pentru a le salva, bunicul găsește o soluție: fiecare va ieși în lume more »
Categorie: rânduri de gânduri
„A fi Om”
Mi s-a întâmplat să fiu în mai multe ocazii printre cei care atribuie calitatea de „un adevărat Om” câte unei persoane deosebite. Pentru mine, omenia aceluia, faptele sale, modul în care a acționat o anume persoană îmi dovedea că este altfel decât majoritatea – mai bun, mai uman, mai înțelept… mai Om. Dar este oare potrivită o asemenea afirmație? Nu suntem cu toții oameni? Buni sau mai puțin buni, mai more »
porți și geamuri albastre
Legi, reguli și solicitări – unele sunt făcute pentru a fi respectate, altele pentru a fi încălcate. Când și cum alegem? Cum ne influențează viitorul astfel de decizii? Sunt întrebări importante, care merită luate în serios. Dar în unele zile este mai potrivit ca întâmplările să fie doar trăite, fără strictețe și doar cu bucurie. Am fost de curând în vacanță în Creta. Eu nu prea m-am împăcat cu clima, more »
e despre noi
Când „e despre ei, nu despre mine” trece în „e despre mine, nu despre ei”? Când invers? Viața în sine oferă cele mai frumoase și clare lecții. Dar cât de deschiși suntem să înțelegem ce ni se întâmplă și să învățăm din asta, zi de zi? Când ar trebui să facem altfel decât ne îndeamnă primul impuls? Cum știm? Și cum exersăm să fim altfel, cum facem să devenim tot ceea ce more »
în mașina de tocat vorbe (1)
Știți momentul acela când apare o idee în minte, de parcă s-ar fi parașutat de cine știe unde direct între gânduri? Și apoi nu vrea să plece, se prinde bine cu mâinile de orice găsește în jur, cât să nu poată fi poftită pe poartă afară. Ei bine, nu știu cum reacționează alții, dar la mine în cap începe un întreg dialog. Ultima idee, cea sosită astăzi, îmi spune să more »
să fie weekend!
Îmi plac weekend-urile pentru că rup ritmul. Ceva se sparge în rutina zilelor, se colorează și le însuflețește. Îmi plac pentru că au două zile. Pentru mine, sâmbătă și duminică, dar știu că pentru mulți zilele libere pică altcândva. Deh, economie liberă, magazine, sistem sanitar și multe altele. Mi-ar plăcea să le extindem la trei zile, dar nu mai mult de atât. Acesta e balansul meu ideal între muncă și more »
„Eu știu”
Eu știu, eu știu mai bine ca tine, eu sunt altfel. Eu știu cum se face, eu spun, eu sancționez ce nu se cade, eu nu am nevoie de sfaturi, eu știu ce-i de făcut, eu știu cum să mă tratez, eu vindec, eu dau sfaturi, eu comentez, eu trag concluzii, eu fac prognoze. Eu atac pentru că am dreptate, și câtă am. Eu sancționez pentru că eu cunosc și more »
Gând. Log.
Te duci într-un loc. Omul locului vorbește. Te captează. Poți să taci, să asculți și mai apoi să pleci. O mulțime de ochi sunt ațintiți asupra ta. Despre gândurile lor nu prea știi. Poate sunt cu tine, poate nu. Îți poți începe monologul, îl poți face exact atât cât dorești, apoi mulțumești și pleci. ∼∼∼ În tăcere rămânem de multe ori nevorbiți, tocând mărunt gânduri. Rămânem departe unii de alții. Sau, poate, păstrăm pentru more »
Gând. Despre inspirație.
Zilele inspirate sunt cu notițe și schițe. Restul – adică majoritatea – sunt cu muncă.
Gânduri. Despre ce facem împreună.
Nu suntem singuri în această lume. Suntem aici unii pentru alții, împreună, o forță cu puteri extraordinare. Noi suntem ochii Universului care privește direct prin noi cele mai minunate lucruri pe care oamenii sunt capabili să le înfăptuiască, dar și cele mai mari atrocități, deopotrivă.
într-o seară târzie
Era o seară târzie de vară, într-una din zilele acelea când cad stele și dorințele devin realitate. O vrabie și o păpădie stăteau tăcute sub crengile grele ale unui copac bătrân. – Mă uit la ei de atâta vreme, începu pasărea o conversație, fără să privească în direcția florii. Poate că nu voia să fie sigură că o ascultă, ci doar să-și spună durerea. – Și mi-aș dori să-i văd mai more »
aproape primăvară
spectacol mărunt o răsuflare scurtă a tinereții răpită brusc fără durere fără explicații ca o îmbrățișare într-un dans cei doi se împletesc, se-mbrățișează ea viață, el durere ea bucurie, el necaz ea inocentă, el trecut se împletesc, se-mbrățișează, se topesc ea fostă viață, el pierdut în șoaptă își rostesc schițe de promisiuni ce ard și dor și mor bifează sub același soare o primă și ultimă seară
tu ce vezi?
Te invit la o joacă într-un pahar cu apă. Privește această imagine. Ce vezi? Privește-o încă o dată, cu atenție. De data aceasta poți să mărești fotografia. Dacă ți-ai dat seama, iată confirmarea. Dacă nu, iată răspunsul – vizibil doar privind detaliile. Nu știu dacă până aici ți s-a părut joacă sau nu. Pentru a mine a fost. Am folosit materialul șterpelit de la fiică-mea și m-am jucat cu el more »
împărțirea lui zero – o părere personală
începutul Vine fata de la școală cu tema la matematică. Ba pardon, nu-i temă, e „Să repetăm!”, umblă vorba că așa îi stresează mai puțin. Și disciplina nu e matematică, ci MEM = “Matematica şi explorarea mediului”. Cum ziceam, vine cu tema de la matematică, clasa a II-a. (9 x 2 – 0 : 4 x 9 + 72 : 8 ) : 3 = prima bătaie de gong Mă more »
nu cred în chestii de parenting
Nu cred în parenting înainte de a face curat în propria curte. Nici în cursuri, nici în cărți, nici în sfaturi cu ce ar trebui făcut și ce nu. Nu până nu ți-ai cunoscut toți demonii și ai făcut deja pași în lucrul cu ei. Nu cred că poți aplica precum o marionetă tehnici pe care nu le înțelegi cu adevărat, pe care le poți cel mult simula, fără a more »
Gând. Despre „ce lipsește”.
Îmi place să-mi răsfoiesc ciornele. În majoritatea cazurilor, habar nu mai am ce-am vrut să spun acum nșpte ani, trei luni și două zile. Cu toate acestea, le continui. Cu înțelesuri noi, mai mereu. Am o bănuială cu privire la titlu. Mai ales că mă oprisem după el, fără să intru în detalii. Îmi trezește un sentiment apăsător, o aducere aminte fără explicații. Motiv pentru care mă bucur că n-am more »