Prea des ne spunem „mi-e greu” Prea des ne mâniem Prea ușor aruncăm vorbe Prea ușor renunțăm Prea mult ne-am obișnuit să ne plângem Să cerem mai mult când avem suficient Și chiar de-am aveam totul… Probabil că atunci am avea cel mai puțin. Din timp în timp, e bine să ne aducem aminte că există oameni pentru care nu mai pot nu există în vocabular. Sigur că more »
Lună: februarie 2014
rezoluții pentru 2014
Nu mi-am propus sa amestec complet zilele de sărbătoare, dar se pare ca ma pricep să o fac… așa că nu mă dau înapoi :). Ziceam de Valentine’s că prefer iubirea fiecărei zile, unei zile dedicate iubirii. Acum, de Dragobete, eu îmi pun pe hârtie rezoluțiile acestui an, la oarece timp după măria sa revelionul. Și cum să leg un context pentru această întâmplare, caut pe wikipedia, care mă ajută more »
bătăliile pot fi câştigate
Cele mai grele bătălii sunt cele pe care le duci de unul singur. Fără sprijin, fără o vorbă bună, fără încurajări. Aşa aş fi continuat eu în mod normal. Dar sunt la cură de optimism. Autoimpusă, un exemplu clasic de bine care se face cu forţa, asumat. Asta fiind situaţia, reformulez şi schimb macazul spre jumătatea plină a paharului de la bun început. Cele mai grele bătălii sunt cele pe more »
Îndrăzneşte!
Îndrăzneşte să zbori acolo unde sunt visele tale. Să le alergi, să le ajungi din urmă, să le faci istorie. Îndrăzneste, pentru că TU POŢI. original
dincolo de ceaţă
De dincolo de ceață vine o tăcere care tăinuiește lucruri nespuse. Făpturi magice și flori colorate precum curcubeul. Fluturi cu aripi petale, un lac pentru noaptea peștilor zburători. Vise transformate în realitate, adevăruri refugiate în povești. Dar și lucruri terifiante se ascund, acolo unde soarele nu ajunge. Se strecoară rapid printre tălpile drumurilor rătăcite. Ce este sau nu este cu adevărat, ar fi greu de aflat și oricum nimeni nu more »
zile pe faţă, zile pe dos
Îmi aduc aminte cum tricota bunica… unu pe față, unu pe dos, unu pe față, unu pe dos… curgeau ochiurile și rândurile și din nimic apărea ceva. Întotdeauna era ceva frumos şi neapărat ceva util, mai pufos sau mai aspru în funcţie de anotimp. O priveam fascinată, deşi nu cred că i-am spus niciodată… Când a considerat că venise timpul să mă învețe cum e cu treburile pe care trebuie more »
trimite-mi, lună
Trimite-mi vise, lună, să am ce povesti Trimite-mi iubire, lună, s-adorm în braţe dragi Trimite-mi o inimă, lună, să fie a mea, ruptă din a ta Trimite-mi sărutări, lună, acoperă-mi ochii cu ele când dorm iar eu toate cuvintele mele îţi voi da. © Iustina Dorobanţu, 2014
tolba cu declaraţii
Că nu-s pasionată de ideea sărbătoririi zilei de Valentine’s, asta recunosc. Şi asta se întâmplă pentru că eu cred că nu ar trebui să avem o zi în care să ne declarăm iubirea, ci asta ar trebui să se întâmple în fiecare zi. Dar respect decizia celor care aleg să sărbătorească în mod deosebit. Poate chiar sunt nişte super-romantici, poate că au nevoie să marcheze un nou început, poate s-au more »
Făpturi fragile
Făpturi fragile Prinse-n corzi Petrec a zilei lungă clipă Se zbat, încearcă să răzbească Făpturi plăpânde Prinse-n piei Duc viaţa ce le-a fost sortită Se luptă şi filosofează Făpturi de lut Prinse-n idei Se dau în roata vieţii după reguli Dar nu mereu bine alese Făpturi micuţe Care cresc Şi se aleg doi câte doi O dată sau în multe rânduri Făpturi aprinse De un vis Ce cred că pot more »
nevoia de ceva, poate căldură
Cât de mare e nevoia de căldură sufletească a unui om? Să îi fie aceasta medicament, atunci cand suferă? Şi de ce suferă începe ca suflet? Coincidenţă sau ironie. Cât de mult avem nevoie de căldura sufletească a altcuiva? Atât de mult, încât când o avem ajunge să fie un surplus bun de aruncat? De căldură la propriu avem sigur nevoie iarna. În lipsa ei, riscăm să înghețăm de frig. more »
curiozitatea e cât casa…
Curiozitatea e cât casa, iar curiozităţii îi şade bine cu burta plină.
săptămâna 6. rezumat şi de la capăt
pentru început de lună… doar câteva gânduri. libertatea e a celor ce stăpânesc cerul. dar oare… păsările şi luna tânjesc după libertatea noastră? locurile vechi poartă amintiri. ele au nevoie de îngrijiri, nu de schimbare. oare cum plâng clădirile uitate? viteză, viteză, viteză… salvăm timpul pe care l-am pierdut sau pe care o să-l pierdem. a îngheţat totul. adânc, până în suflet. dar e frumos. alb, îngheţat şi frumos. şi more »
observandum. spaţiile goale dintre noi
interpetările şi concluziile vor fi uşor diferite. de la om la om. de la experienţă la experienţă.de la aşteptări la aşteptări. dar nu vor fi departe unele de altele. pentru mine, sunt spaţiile goale dintre noi.
observandum. mers în cerc. ‘napoi
Sclavul perfect este cel care își dorește cu tărie, din toată inima, să se supună stăpânului, cerșind câte o povară în plus de fiecare dată când știe că e loc de mai mult. Sclavul perfect nu a apărut de azi pe mâine. El este produsul unei munci colosale și poartă în el răspunderea menirii sale. Sclavul perfect nu este demn de milă. Dacă i s-ar arăta milă, ar refuza-o. El more »
siropisme
A venit acea perioadă a anului când ne iubim doi câte doi, inimioare roz încep să ne invadeze, iar promoţiile valorifică această… oportunitate. Conceptul în sine e unul bun, dar îl ignorăm de atâtea ori, cu consecințele de rigoare… Să ne spunem iubirea, să fim atenţi la celălalt, să ne trimitem bilețele, să ne mărturisim bucuria de a fi împreună… asta ar trebui să se întâmple în fiecare zi, nu more »
nu-i nimic în neregulă
„Multe lucruri sunt violente, dar nimic mai violent ca omul.” – Sofocle „Sărmana limbă românească! Nu mai este cum ar fi trebuit să fie, o plantă cultivată! A ajuns o buruiană sălbatică!… Multe vânturi au bătut-o! Odată o bătea vântul franţuzesc; apoi o bate vântul nemţesc: noroc că mai are rădăcini adânci, altminteri i s-ar stârpi soiul. Şi ar fi păcat de ea fiindcă (nu că o laud eu), îngrijită, more »