Am citit scrisoarea, am citit comentariile. Mi-e clar că mulţi ani de acum înainte voi continua să îmi învăţ copilul că are drepturi pe care nu i le poate lua nimeni (de a gândi liber, de a-şi exprima punctul de vedere, de a cere, de a refuza, de a alege), dar şi că mereu trebuie să cântărească orice urmează să spună sau să facă în funcţie de interlocutor, situaţie, mediu. Asta more »
Lună: iunie 2014
selfie
Oamenii? Îi cunoşti după selfie-uri.
sub cerul plin
– Dă-mi mâna… îi spuse El. Ea îi căută mâna, iar degetele lor se prinseră strâns, ca un fermoar care are de gând să rămână blocat. – Ce privim? întrebă ea cu o voce firavă. – Sunt inimi de dragoni stelari. Aici, pe Pământ, ele devin mici şi dorm în punţi de apă. Iar de-ţi ridici privirea, le vei vedea oglindite pe cer. Ştii, unii le zic stele. În bezna nopţii, more »
oameni şi nori
Norii sunt ca oamenii. Unii mai luminoşi, alţii mai întunecaţi. Mai sus, mai jos. Mai la vedere, mai în umbră. Mai ridicaţi din mulţime, mai supărați, mai acri, mai bătăioşi, mai blânzi, mai supli, mai pufoşi , mai potoliţi, mai aprigi. Vin şi pleacă. Iau forme, împrumută idei, mimează stări. Sunt aşa cum sunt, dar în multe alte feluri văzuţi. Norii sunt ca oamenii. Schimbători. Oamenii sunt ca norii. Trecători. more »
întrebare de ocazie
Dacă ai o vocaţie divină recent descoperită şi faci ceea ce faci pentru o lume mai bună, de ce ai cere bani (mulţi) celor care au nevoie să primească ce ai tu de dăruit?! Această practică îmi sună mai mult a sistem caritas, sau prinde-fazanul-nu-i-da-drumul… just asking, să mă bag şi eu în seamă şi împotriva rosturilor lumii…
cicatrice
Cazi, apoi te ridici. Te loveşti, te răneşti, sau poate te arzi. Orice ar fi, te îngrijeşti şi te vindeci. Dar cuvintele grele aruncate de semeni lasă cicatrice care nu dispar uşor. Pentru unii, devin răni care nu se închid niciodată. Rămân ascunse în spatele aparenţelor, în timp ce ele mănâncă din interior, precum caria lemnul. Cel mai bun cadou pe care ţi-l poţi face este să ocoleşti astfel de more »