După ce mai de aproape o lună deasupra Bucureştiului a fost un plafon de nori care nu se mai dădea plecat, am fost absolut încântată în această seară să văd stelele. Mai ales că dimineaţă a nins cu nişte fulgi mari cât palma…
De fapt, am fost atât de emoţionată încât am strigat „Ia uite, se vede soarele!”. La nouă seara 🙂
