Si daca ti s-ar face brusc, dar foarte brusc, chef de-o vacanta? Ce faci? Ca e clar ca e pe lista ta oricum, undeva, vara asta, dar deodata a aparut o nevoie acuta de a pleca. Acum, fara nicio intarziere, acolo departe unde visezi tu. O faci? Te arunci intr-o vacanta ad-hoc? Fara prea multe haine, fara bani pusi deoparte, fara bagaje bine facute si cu exact cine vrei tu? Te arunci in valuri more »
An: 2013
te protejezi?
Îmi puneam o întrebare acum câteva luni: cât de mult ne aruncăm cu capul înainte în lumea asta, de dincolo de ecran? La vremea aceea mă adresam facebook-iștilor, dar aplicabilitatea este mult mai largă. O să reiau ceea ce am scris atunci, pentru că mi se pare potrivit să ne aducem aminte din când în când că trebuie să fim atenți și că suntem singurii responsabili pentru ceea ce facem. more »
sunt ok. asa cum sunt.
Am vrut in mai multe randuri sa scriu cateva cuvinte despre ce inseamna sa fii introvertit si mai ales sa sublinez faptul ca a fi introvertit nu este un defect. Conform DEX: INTROVERTÍT, adj. (Despre oameni) Care este concentrat sau obsedat de propriile trăiri interioare. Nu, nu sunt obsedati, sunt constienti. Conform parintilor, profesorilor si in special a celor cu care interactionezi cand esti mic, esti impins sa crezi ca ai o problema si more »
pacaleala cu fructe
Aveam de mult in plan sa fac asta si azi mi-a iesit :). Fruct curatat, taiat, lasat „la intamplare” la indemana piticotului. O tura pe langa farfurie, doua ture pe langa farfurie, trei ture… Treaba nu pare sa inceapa bine. Cateva imbolduri „ia iubita o bucatica de para”, cu destul de putin succes. Apoi nu i-am mai acordat niciun pic de importanta farfuriei, iar gustarea nu mai era obligatorie. Si more »
melange.
– Mi-e frica… – Nu-ti fie! – Vorbesti serios? Serios, serios? Si, ma rog, de ce te-as crede, cine esti tu sa-mi spui asta? Cine esti tu sa ma convingi? – [se auzi un pufait de ras amar] Credeam ca stii… – Am o banuiala… Dar cum sa stiu eu sigur? Cum stiu ca nu esti altul care te prefaci ca esti el? [niciun raspuns] – Pentru unul din „aia” more »
atelier creativ (1)
Ploua. E frig si vant. Nu vrei sa iesi din casa nici tu, in niciun caz sa mergi in parc cu cel mic. Ce faci? Eu am ales week-end-ul trecut sa ne jucam cu plastilina. Ne-am mai jucat si in alte randuri asa, am mai avut ustensile. De aceasta data insa, mai mult decat alte dati, am fost mai pregatita. Cumparasem cu o zi inainte un set nou, cu plastilina more »
flori de tei
Azi am inceput o dieta. Ori a fost a fost prima zi usoara, construita special ca sa nu demoralizeze, ori am pornit eu foarte optimista. Sau… poate niciuna dintre cele doua variante… Poate chiar am mancat mai bine decat de obicei. Am crezut ca o sa am parte de mai putin, cand de fapt urma sa am parte de mai mult. Pentru ca asa merg lucrurile. La fel si in more »
iubire… cu ghimpi sau fără
Cineva mi-a spus cândva că „Iubirea te ridică, iubirea te coboară”. Sau cam așa suna… nu mai știu exact versul, dar asta era ideea. Iubirea te poate urca pe cei mai pufoși norișori de sub soare sau te dă rău cu fundul de pământ. Dar nu cred că lucrurile sunt doar în alb și negru… Cu ghimpi sau nu, cu pasiune împărtășită sau cu lacrimi, iubirea e acolo ca să îți țină more »
ochii mari, sa vezi reclama
cum treceam astazi pe strada, vad reclama asta. mai exact, vad ochii mari, maari, maaari… si primul gand nu e ca-s ochii mari, ci uite cum au lasat strabismul, pentru naturaletea pozei. apoi, imi dau seama ca nu prea pot numi poza asta naturala… si trec mai departe. pe drumul spre casa, ma gandesc care o fi fost scopul. trebuie sa recunosc ca mi-a atras privirea, ca am ajuns sa more »
umbre
Și dacă tot ce-a fost vreodată s-a terminat demult, cândva, iar noi suntem doar vagi fantome ce n-au putut să-și ia rămas bun? Ne repetăm ursuzele povești la infinit legați de-un material ce nu există, plângând a lucrurilor formă și gust și bucurii mărunte. Din când în când mai pleacă unul ce-a reușit să uite de trecut iar noi rămânem în a noastră buclă plângând povești fără sfârșit. Umblăm pribegi more »
viata in log-on log-off
cate simboluri recunosti? cate conturi ti-ai facut? si cat de des le accesezi? zilnic, saptamanal sau doar foarte rar? poate chiar ai remarcat unele care lipsesc? cat e mult, cat e putin… este chiar o chestiune personala si tine mult de context. varsta, serviciu/scoala, anturaj, distante, timp, cultura, nevoia de informatii, accesabilitate, principii si multe altele. fiecare isi cunoaste mult prea multul si trebuie sa tina cont de el. inainte de more »
iluzia alegerii
iluzii, pentru că ne plac. pentru că le mâncăm pe pâine. le cerem. căutam ocazii să ne prefacem că alegem. pentru că există un sentiment aparte de satisfacție, de liber arbitru folosit. pentru că a alege din o sută de lucruri similare pare mai elevat decât a alege între două, complet diferite. și uite-așa s-a dezvoltat comerțul, au înflorit reclamele și s-au creat tone de job-uri. o treabă bună, până la more »
măști peste măști
Ne naștem frumoși, cu chipuri. Apoi primim măști pe care le refuzăm; o dată, de două ori, de trei ori… până cedăm. Ne punem măștile, asemenea celor din jur. Ne privim în oglindă până nu ne mai recunoaștem. Avem o sclipire de luciditate și vedem urâțenia. Dar masca nu vrea să se dea la o parte. Reușim să o convingem totuși să accepte un compromis: o schimbăm. Masca e sigură more »
dialog imposibil. rochia.
– iti lasi rochia sa cada? – poate – cum adica „poate”? nu stii ce ai de gand sa faci? – nu. – macar… ai de gand sa decizi tu? – mama… Fata inchise bagajul, isi mai arunca o privire de verificare in oglinda mare si pleca in vacanta. Fragment dintr-un Dialog Imposibil.
Cumpăr timp. Vinde cineva?
Nu prea auzim așa ceva, poate chiar deloc. Într-o lume în care aproape totul este catalogat și are un preț de referință, ne-a rămas ceva foarte valoros, fără preț aplicabil. Timpul. Lipsa lui ne omoară. Abundența lui nu prea există și singura explicație rezonabilă pe care o primim când ne plângem că uneori o secundă trece prea greu sau că un an trece prea repede… este că totul este relativ. more »
las în urmă omul
las în urmă omul şi trăiesc aşa cum simt. mă transform şi devin ceea ce sunt. sunt mereu la fel, deşi par ca mă schimb în fiecare clipă. serpentinele s-au transformat într-un drum drept, pentru următorul kilometru cel mult. maşina rulează cu viteză pe şosea. roţile se lipesc şi dezlipesc de mâzga depusă… şi cadenţa lor îmi dă avântul. mă desprind şi mă ridic. sunt uliu. îmi întind aripile şi more »