Ceaţa se lasă

7 thoughts on “Ceaţa se lasă”

1. E densa ceata pe la noi
   Pe campuri si orezarii
   Se-ncurca-n drum si cei doi boi
   Ca-s plini doar de ipocrizii.
   In fruntea lor boul cel mare
   Vrea sa conduca carul cum vrea el
   Ca-n a lui nesimtita ingamfare
   Confunda carul cu vinul tulburel.

   Răspunde

2. La noi nu e ceata, insa e o vreme de stat in casa si numarat banii:).Versuri simple, dar care descriu perfect o stare…

   Răspunde

   1. Bună-i vremea de numărat banii 🙂

      Răspunde

3. Din pacate… unii nu vor mai iesi niciodata din ceata!

   O zi frumoasa, draga mea!

   Răspunde

   1. Poate reușim să-i scoatem, până nu ne trag după ei 😉

      O zi frumoasă, albă dar călduroasă!

      Răspunde

4. Eu știu una și bună – pe tine n-are cum să te cotropească ceața! 😉

   Răspunde

   1. Am și eu momentele mele de glorie în ale ceței, când cad rău de tot, stai să vezi :), dar fac ce fac și ies.

      Când am pus astea trei rânduri aici, le-am butonat repede de pe telefon… fără să mă gândesc la diverse sensuri și conotații. Pur și simplu am ridicat ochii din calculator și am văzut pe geam cum coboară ceața și se albește totul. Și nu eram la munte în vreun nor, ci doar într-o clădire de sticlă și nici măcar nu-i înaltă. Era, la propriu, o ceață care ne înghițea. Un fel de „winter is coming” 😀

      Răspunde

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.