Acasă este acolo unde te întorci mereu cu drag, acolo unde tu eşti cu adevărat tu. Acolo unde plângi, unde urli, unde te intinzi pe jos când vrei să râzi în voie la tavanul alb, doar pentru că aşa vrei. Acasă e acolo unde eşti cu ai tăi. Acasă e camera de hotel, dacă eşti în vacanţă, sau poate in delegaţie, pentru că acolo un pat te aşteptă să visezi frumos. Acasă poate fi serviciul, în zilele gri când nu ai la cine sau de ce să te întorci seara, doar pentru că ai un rând de chei la tine. Acasă e acolo unde nu sunt motive care să te facă să pleci. Acasă e acolo unde nu ai restricţii. Acolo unde ştii că te aşteaptă cineva cu braţele deschise, cineva care numară clipele de când ai plecat şi până când te întorci. Acasă are un miros aparte, a prăjitură cu vişine proaspăt scoasă din cuptor, cum numai Bunica o făcea pe vremuri. Acasă e uneori departe, foarte departe şi ajungi să crezi că ţi-a dispărut cel de-al şaselea simţ care trebuia să îţi poarte paşii acasă. Acasă s-ar putea să nu fie de la bun început cum îşi doreşti. Uneori s-ar putea să te înşeli şi să nu recunoşti locul care nu este al tău. S-ar putea să hoinăreşti mult, să îţi pierzi speranţa, să te aşezi acolo unde nu ar trebui, să clădeşti castele pe nisipuri mişcătoare. Sunt toate riscuri ale vieţii. Dar cât timp păstrezi în suflet dorul de acasă, cât timp îţi cauţi locul liniştei tale, cât timp nu laşi speranţa să plece, locul tău e mai aproape de tine. Te aşteaptă.
Citind randurile tale ce creioneaza frumos portretul casei, mi-am adus aminte cum de nenumarate ori chiar rad la tavan, pentru ca asa simt, cum atunci cand ajung acasa cineva are grija sa dea din codita, sa sara pe mine, si sa imi spuna „Bine ai venit, mi-ai lipsit”, printr-un singur „HAM!”, cum, in week-end si de sarbatori, miroase a fel si fel de prajituri simple, insa atat de complicate prin toate amintirile ce le raspandesc o data cu mirosul…foarte frumos articolul, mi-ai invaluit amintirile copilariei intr-o aura luminoasa, iar acum le pot revedea mai clar! 🙂
Mă bucur dacă am adus la viaţă amintiri frumoase 🙂
asa este… Gingase cuvinte ai gasit pentru a exprima acest sentiment – a fi acasa!
🙂 cuvinte gingaşe? da, cred că ai dreptate… nu mă pornisem să scriu în vreun anume fel, aşa au ieşit. poate că ţine şi de cine ajunge să le citească şi să le simtă în baza propriilor experiențe.
eu obișnuiam să îi spun fetiței mele că „acasă e acolo unde eşti împreună cu noi“. apoi, în vacanță fiind plecată la bunici, m-am apucat să îi spun că pentru moment acolo este casă. am luat-o înapoi o lună mai târziu… spunându-i că revine acasă… şi aşa mi-am dat seama că am zăpăcit copilul şi am vrut să mă gândesc serios şi coerent ce înseamnă acasă. doar că acasă nu este o serie de definiții, este după cum simţi.
În ’87, am lipsit vreo cincizeci de zile din ţară. Nu credeam că, la întoarcere, voi fi atât de emoţionat!
Foarte frumoase cuvinte. Nu degeaba se spune ca nicaieri nu-i mai bine ca acasa. Noi am plecat de acasa ca sa ne facem un rost in viata, iar acum acasa reprezinta locul unde ne intoarcem de la servici si suntem intampinati cu aplauze de micuta noastra.
Acasa trebuie sa fie, inainte de toate, locul catre care vrei sa te intorci cu inima deschisa, cu drag, fara teama, fara dor de duca inapoi in lume.
Suntem niste fericiti cei ce avem zambete calde si brate care sa ne intampine, nu toti au parte de acestea.
Weekend placut, Adela!
Pentru mine, textul acesta este mai potrivit decât cel „lustruit puțin”. Nu știu să-ți spun pentru ce anume mă reprezintă mai bine. Poate pentru modul mai direct de exprimare? Spontaneitatea cel puțin aparentă, dacă nu chiar reală?
Pentru că e mai trist, mai melancolic.
Acasă poate fi chiar acest text al tău, fără intenția de a te măguli. Nu știu dacă ai citit articolul meu Bucurii de primăvară de anul acesta în care mă întrebam: „Ce s-ar face blogosfera fără Iustina?” Și chiar vorbesc serios! 🙂
Oh, am fost atât de prinsă, încât am văzut doar titlul, dar nu am intrat să citesc articolul. Am rămas mult în urmă la citit oameni dragi…
Dacă dai căutare (din căsuța dedicată din dreapta) după titlul acestui articol, mai găsești încă unul 🙂