jurnal

cu ani în urmă, amintiri.

Era prin ’86 sau, poate, chiar prin ’85. Pe drumul dinspre școală spre casă erau câteva atracții care făceau un drum de cinci minute să ajungă de vreo douăzeci. Curtea școlii îmi părea imensă. Mi se părea o mare izbândă când ajungeam la poartă. Apoi urma drumul care îmi plăcea – fragmentat și plin de tot felul de curiozități. În stânga intrării în Teatrul pentru copii Ion Creangă, aflat și more »