rânduri de gânduri

Gânduri, final 2017. 01.

Guilty pleasures, mici părți din ceea ce ești? Le lași să existe doar în clipe mărunte, numărate… Asta pentru că nu știi, nu admiți sau pur și simplu nu ai aflat încă – sunt mai degrabă mari bucăți de adevăr despre tine. Ascunse sub preș, lăsate neînțelese și neglijate. Date deoparte, departe de ochii lumii, departe de ochii propri pentru că există “motive” – mult prea obișnuitele limitative de genul nu se cade, eu nu sau când voi avea timp… Toate scuze, doar scuze și piedici.

Și așa duci bătălii cu tine, bătălii fără fond, bătălii consumatoare de energie, de timp, de bucurii, de viață.

În loc să le lași să fie, să le dai drumul să se manifeste, să le eliberezi pentru ca, la rândul lor, să te elibereze de ceea ce nu mai ești. Pe unele le știi, glumești despre ele, le înglobezi în viață, pe altele nici tu nu le mai identifici, atât de bine le-ai ascuns în timp. Orice faci, orice nu faci spune ceva despre tine. Dar ai de gând să te asculți sau ai să te eviți?

Este o alegere. Și nu una despre ce alegi, ci despre când. Să fie amânare sau să fie acum?

5 thoughts on “Gânduri, final 2017. 01.

  1. Nu știu ce anume a determinat, dsr declicul s-a produs, astfel încât “acum” a devenit aproape o permanență. Mai apare câte un fulgurant “nu prea am timp”, dar este repede înlăturat.
    Și dintr-o dată a apărut mai multă liniște în jurul meu. Și în interior asemenea.

Loc pentru dialog - nu ezita să-ți spui părerea!

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.