jurnal

lecția zilei: pe tihnă

Soare, mic dejun și nicio grabă. Așa arată un început de zi în care fuga pe loc nu are sens înainte de a începe drumul.

Poate că pot face asta în fiecare zi, îmi spun. Dar cum? Ce ar fi nevoie să fac diferit?

Și pentru a-mi răspunde la această întrebare analizez puțin condițiile zilei: zi de lucru de acasă, vreme bună și nu am moțăit în plus, doar pentru că aveam cum.

Ce ține de mine, ce nu? Toate acestea țin de mine, însă într-o măsură mai mică sau mai mare.

Ce îmi este cel mai la îndemână să folosesc și în alte ocazii? Ceea ce ține cel mai mult de mine, ca să pot avea bucuria rezultatului. Iar cu energia și încântarea aceasta voi merge mai departe, pentru a schimba în favoarea mea și acele lucruri asupra cărora, aparent, nu am un cuvânt de spus.

Cât despre soarele de azi, strict despre el, îl pot avea în orice zi în care îmi acord mie însămi o bucățică de timp, în orice zi în care nu alerg spre următorul lucru, dar nici nu stau pe loc, în orice zi în care rezolv rând pe rând treburile, dar având grijă să îmi acord timp să mă bucur de fiecare clipă. Este ceva ce se învață și se exersează zi de zi, până devine un obicei.

Cât de simplu și cât de frumos poate veni o lecție de viață! Să privim cu atenție în jur și în noi înșine, pentru că vom găsi învățăminte neprețuite.

Loc pentru dialog - nu ezita să-ți spui părerea!