rânduri de gânduri

Detalii capcană

Ți se aprinde un beculeț. Vezi un detaliu. Încă unul. Dar în clipa aceea pierzi ansamblul. Îl recapeți, îl pierzi. Înțelegi. Apoi încerci să-l explici. Interlocutorul prinde detaliul. Te bucuri. Ai reușit să explici. Însă a înțeles altceva. Ai greșit. Descoperi totul, sau așa crezi. Ansamblul devine fabulos. Nu-l poți cuprinde complet, dintr-o singură privire. Îți ia răsuflarea. Îți place emoția. O savurezi. Cauți detaliile, trebuie să mai fie pe acolo. Noi, multe. Cât mai multe. Ți-e foame de cât mai multe. Să răstălmăcească sensuri. Să aducă valori noi. Iei cu împrumut bucăți de atenție, din cea pe care nu ai consumat-o încă, din cea de poimâine. Și răsplata vine. Vine mereu pentru cel ce o caută. Detalii, detalii numai bune de savurat. Cauți interlocutor. Caut și găsesc.

20170626_124106-ANIMATION.gif

 

16 thoughts on “Detalii capcană

  1. Permanenta căutare de detalii întregitoare, dar și căutarea de parteneri care să le înțeleagă asemeni ție, asemeni mie… Căutarea ce nu se sfârșește niciodată pentru cei care au curiozitatea și dorința cunoașterii.

    Detalii capcană? Doar extensii ale cunoașterii.

          1. Vrem sau nu, suntem tributari detaliilor, cărora trebuie să le recunoaștem și valoarea reală, aceea de a alcătui întregul prin reuniunea lor. Nu uita că… nu vedem pădurea din cauza copacilor. Înțelepciunea noastră populară abundă în astfel de ziceri cu tentă inițiatică. Trebuie doar să le vedem și să le acordăm locul meritat.
            Într-adevăr, riscul de concentrare pe detalii în detrimentul întregului există și este unul foarte probabil.

            1. „nu vedem pădurea din cauza copacilor”, îmi pare o vorbă înțeleaptă, da. Oare pentru că este așa sau pentru că ne-am obișnuit cu această vorbă?

              De când am aflat și eu mai multe despre constrângeri limitative (de parcă ar putea fi și altfel constrângerile), remarc tot mai des vorbe cu care am crescut și trăit și care determină o parte din calitatea vieții – de la percepția lucrurilor, evenimentelor și până la dorința și mobilizarea de a le schimba. Încep să nu mă mai încred în vorbele vechi care s-au sedimentat în subconștientul poporului.

              În rest, să ne bucurăm de fiecare clipă, de fiecare detaliu și de fiecare ansamblu 🙂

              1. Vezi bine că toate vorbele cele vechi, adunate în subconștioentul colectiv, au sâmburele lor, care se cere văzut si apreciat la întreaga valoare.
                Spre exemplu, acest „nu vedem pădurea din cauza copacilor”, are rolul de a ne îndruma tocmai la întregirea părților, pentru a realiza întregul. „Capul plecat sabia nu-l taie” nu este un îndemn la supunere, ci unul de luptă spre neatârnare, dar cu atenționarea că lupta nu va fi nici ușoară și nici fără de pierderi, dacă vrei un rezultat notabil.
                Totul ține de interpretare, de percepție.

                1. De percepție și mai ales temperament. Mai ales în exemplul cu sabia și capul plecat, sunt sensuri diametral opuse :).
                  N-aș lăsa atâtea lucruri în voia interpretării… trebuie să fie spiritul poetic și mioritic care a permis așa ceva 🙂

                  1. Eu am mare încredere în inconștientul colectiv. Cred că înaintașii noștri erau mai avansați decât suntem noi acum și au încercat să ne transmită unele informații inițiatic. Doar cei cu un anumit novel de conștiință și percepție simțeau/simt mesajul la adevărata sa valoare. Credința noastră (Zamolxiană?) este foarte veche, iar străbunii știau să lucreze cu energiile benefice, spre vindecări, cunoșteau beneficiile aduse de fiecare plantă, dar și momentul optim în care trebuiau culese pentru a putea beneficia de toate forțele ascunse în ele. Câte dintre toate acestea se mai știu azi?
                    Dacă vom ajunge să ne cunoaștem/înțelegem strămoșii, vom reînvăța toate acestea, dar si să comunicăm cu „zeii”, cu ceea ce se află dincolo. Și cumva (inconștientul colectiv) toate acestea sunt în noi, doar trebuie să le scoatem la lumină.

                    Știu, este un domeniu foarte sensibil.

                    1. De acord, dar cum ducem asta în generațiile viitoare? Degeaba ai ceva bun în urmă, dacă nu e purtat mai departe.
                      În fine, este mult de spus, iar eu aș vrea să folosesc doar termeni pozitivi și constructivi, și nu prea am cuvintele la mine azi, așa ca nu mai continui pe tema asta :).

                    2. Totul este simplu și complicat în același timp. Gândește pozitiv în continuare, încearcă să transmiți si generațiilor tinere cunoașterea la care ai ajuns.
                      Asta fac si eu, încerc să le deschid ochii către înțelepciunea adunată în jurul nostru, eliminând materialismul și egocentrismul către care ne „îndrumă” societatea de azi. Să nu uităm că fiecare are propriul său drum spre trezirea conștiinței.

                    3. Mulțumesc frumos de încurajare!
                      Așa voi face.
                      Știu că fiecare are propriul drum, dar un luat de mână, un împins de la spate ajută. Până la urmă, cine ar putea spune că nu face parte din drum?

                    4. Eu îți mulțumesc pentru ceea ce faci! Și regret că sunt puțini cei care te urmăresc si care încearcă să comunice cu tine pe astfel de teme. Discuțiile sunt cele care ajută la o mai bună înțelegere a fenomenelor, care fac o selecție în ceea ce privește drumul de urmat pentru fiecare în parte. Uneori un simplu cuvânt face să se deschidă noi orizonturi de cunoaștere și înțelegere. Nu degeaba bat eu aceste poteci, nu degeaba încerc să comunic cu tine, dar nu numai. Mai mereu am găsit idei ce nu se voiau născute în capul meu. Discutând, parcă se eliberează noi energii, pozitive, numai bune pentru hrana sufletului.

                    5. Mulțumesc frumos! Pentru apreciere, pentru fiecare vizită și pentru fiecare comentariu (căci sunt toate pline valoare!).
                      Numai împreună, învățând unii de la alții, putem ajunge mai departe, putem înțelege mai mult, luăm putere și apoi dăm mai departe, cum putem mai bine.
                      O zi minunată în continuare! 🙂

                    6. Că nu vine nicio trezire a inconștientului colectiv ca o mângâiere blândă pe cap, avem de muncit la asta. Înclusiv cu metode moderne de schimbare a ideilor preconcepute căpătate în special secolul trecut.

                    7. Societatea încearcă să ne „educe” în fiecare ceas al existenței noastre, iar manipularea a ajuns la cote nebănuite. Cred că în primul rând ar trebui să contracarăm această manipulare, abia apoi să încercăm să readucem oamenii pe drumul cel adevărat.

Loc pentru dialog - nu ezita să-ți spui părerea!