rânduri de gânduri

Grecia dă dependenţă?

În primul an am ales Grecia din curiozitate. Halkidiki e o destinație destul de cunoscută pentru români, aşa că ne-am zis „de ce nu?”. Ne-am plimbat pe braţul nostru (peninsula are formă de trident), dar şi pe unul din cele două învecinate.
În al doilea an am ales Grecia din comoditate. Era aproape şi știam că e ok. Dar ne-am schimbat destinația, din peninsulă în insulă. Thassos a fost. Am ajuns până sus, sus, nu am rămas doar la nivelul mării.
În al treilea an am ales Grecia pentru că am vrut. Am vrut să revin în această ţară pentru că mă simt bine aici. Am fost până acum în trei locuri diferite (chiar dacă apropiate geografic) şi mereu am găsit natură frumoasă, oameni primitori şi mâncare excelentă. De data aceasta, drumul ne-a dus cu feribotul în Samothraki, o insulă cu munţi înalți, plaje pietroase cu apă clară, taverne cu mâncare bună, cascade, capre peste tot – inclusiv în farfurii :), un sanctuar al marilor zei şi turişti fără fiţe.
Mi-e clar că voi reveni în această ţară, purtată în primul rând de dorința de a cunoaște mai mult şi de a savura liniștea curată de aici.
Samothraki

Loc pentru dialog - nu ezita să-ți spui părerea!

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.