Comments

  1. Hmm… Am să încep cu un zîmbet şi mă grabesc să-l explic 🙂 Tot căutînd zilele astea o idee care să merite a fi subiectul unui articol, m-am surprins gîndindu-mă că de fapt sîntem actori care improvizează într-un scenariu cotidian continuu. Am continuat gîndul şi la serviciu, plasîndu-mă pentru scurt timp în poziţia de spectator şi privind derularea scenariului în varianta nonacţiunii mele. Vorbeai de un test, acela al vacanţei. Mă gîndesc la faptul că şi acesta este un episod posibil, datorat uneia dintre miile de variante de acţiuni pe care le putem declanşa la un moment dat. Ai ales vacanţa şi tot scenariul se readaptează funcţie de decizia ta. Ştiu că nu e nimic original în ce spun. Doar faptul că am conştientizat preţ de un gînd “efectul Butterfly”. O zi buna, Iustina. 🙂

    1. Fiecare gând e original în felul său, pentru că are amprenta modului în care simte și alege să fie. Așa că e ceva nou în ceea ce spui 😉
      E interesant rolul de spectator, îți dă posibilitatea să vezi altfel oamenii și întâmplările.
      Butterfly effect – filmul – l-am văzut cu mult timp în urmă, dar e pe lista celor de revăzut. Ajungând la filme, arunc o întrebare: ai văzut Immortal? (Din 2004). E ciudățel, însă îmi tot revine în minte și se cere revăzut.
      Revenind la teste… parcă iau viața mai ușor când o consider o înșiruire de lecții și teste pe care am voie să le pic și reiau, ieșind din îngrădirea unui alb-negru, rai-iad restrictiv.
      Zi frumoasă, Krab roşcăţel!

Loc pentru dialog - nu ezita să-ți spui părerea!

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.