rânduri de gânduri

limite şi bariere în arii închise

Cam cât de jos poţi urca? Iată o întrebare care, oricât de ciudat ar părea, nu este greşită.

Hm, se pare că am chef de comparaţii şi de dat cu părerea 🙂 dar vă asigur că am o scuză. De fapt, treaba e mult mai complexă. Un studiu de caz mi-a aterizat direct în palme. Eh, nu chiar în palme, ci în cămară. Se făcea că într-o cutie de plastic cu capac au zăcut mai mult decât era cazul nişte seminţe de diverse, reprezentând fosta mâncare a amicilor mei hamsteri. O întreagă populaţie de gâze a luat naştere în acel mediu închis şi precar oxigenat. De două zile am descoperit lumea lor. Mă fascinează mica lor civilizaţie. Şi spre ghinionul lor, în loc să le eliberez, le ţin sub observație. Fără încetare, gâzele urcă. Fiecare membru al populației, neîncetat, într-un du-te vino dureros: escaladarea temeinică a peretelui turnului de cleştar, atingerea emoționantă a iluziei unui „dincolo”, speranţa bordurii libere, apoi căderea. Prima cădere, a doua, a treia, a suta. Curmând brusc urcarea, la câţiva paşi după ascensiune sau la finalul drumului, căderea nu le opreşte. O iau din nou de la capăt, cât de curând.

La fel şi noi. Sau unii apropiaţi nouă (pentru cine nu are de ce să se identifice).

Poţi lupta, poţi urca, te poţi autodepăşi de multe ori. Dar nu vei putea ajunge deasupra celui de mai de sus din colectivitatea ta. Dacă vrei mai spre soare, trebuie să te rupi de zona care te ţine prizonier. Opțiunile sunt doar două: îți găsești altă colectivitate, adoptivă, unde vei putea staționa până la o nouă detașare sau îți mobilizezi colectivitatea, ca întreg, către noi orizonturi.

Acum, după toată desfășurarea de gânduri, mă mai bântuie doar unul. Noi, oamenii, putem să o facem. Ține doar de noi. Gâzele mele nu au un viitor prea luminos însă: ori le mai țin priozoniere până la decesul societății lor, ori le eliberez și vor cunoaște bucuria spațiului și timpului doar până când le va prinde ploaia sau un cioc în zbor. Nu au avut nicio șansă, dinainte de a fi.

q.e.d.

Loc pentru dialog - nu ezita să-ți spui părerea!