jurnal

De ce mă las de facebook

Acest articol nu este o scuză. Acest articol îl consider a fi unul de bun-simţ, dedicat tuturor prietenilor de pe facebook, fie ei apropiaţi reali sau cunoştinţe din online. Acest articol explică de ce m-am săturat de facebook, cât şi de ce nu-mi închid complet contul.

Să încep cu ultima parte, de fapt. Nu-mi închid contul ca să pot lăsa vizibil un link permanent către aceste explicaţii, să fie uşor de găsit pentru cei care îmi poartă de grijă, pentru cei curioşi de la mama-natură sau pentru cei care mă caută pe facebook ca să se lamurească dacă sunt ok sau nu ca om – nu de alta, dar în ultimul timp umblă vorba că sigur e ceva în neregulă cu cei care n-au cont de fb. [pauză de râs] Da… există oameni care pot să creadă aşa ceva! Şi nu pot să-l închid pentru că aş pierde nişte pagini de care încă sunt legată afectiv şi care ar dispărea odată cu contul meu de fb.

De ce am ajuns la saturaţie cu facebook ăsta? Pe de o parte, prea multă informaţie. Pe de altă parte, dependenţa. Ajunsesem să deschid în fiecare dimineaţă aplicaţia, când abia făceam ochi. Fără să caut ceva anume, fără aşteptări, doar pentru că devenise un obicei. Nu ştiu cum e la alţii fb (sau ştiu 🙁 din păcate) dar la mine nu era un radio-şant. Cu toate astea, aflam mai mult decât aveam nevoie. Mă bucur pentru fericirea altora, dar nu mai vreau să ştiu care în ce parc a fost, ce a făcut x sau y la petrecerea de Crăciun sau pe ce plaje îndepărtate a ajuns careva. Astea sunt informaţii personale. Incredibil cum ne face fb să spunem tot, să raportăm, să declarăm, de bună voie, cu date precise, cu poze, cu localizare… Eu nu mai vreau să aflu de pe fb despre cei din jurul meu. Dacă avem ceva de vorbit şi povestit, o putem face la o cafea, la un ceai… Nu neg aportul foarte important în regăsirea oamenilor pe care drumurile i-au dus departe, sau chiar în mobilizarea persoanelor pentru ieşirea la vot cu ocazia ultimelor alegeri prezidenţiale. Nu neg că aşa aflăm despre măgării legislative cu care altfel nu am fi fost la curent. Dar aleg dacă plătesc sau nu pentru asta cu informaţii despre mine sau cu încărcarea minţii cu informaţii inutile. De aceea în fluxul meu de ştiri apar acum foarte puţine informaţii, din ce în ce mai puţine, doar cele pe care le-am considerat impotante pentru mine. Toţi prietenii mei sunt sub statul unfollow, adică figurăm prieteni dar nu văd absolut nimic din ceea ce postează ei, decât dacă intru în mod special pe paginile lor. Nu mai vreau să aflu de pe facebook când a fost cutremur, dacă ninge sau plouă, nici dacă sărbătorim weekend-ul.

M-am lăsat de facebook pe la începutul lunii decembrie, când mi-am dezactivat aplicaţia de pe telefon (din păcate nu poate fi ştearsă, lucru care m-a enervat teribil). De atunci, intru o dată pe zi, pentru a curăţa, pentru unfollow, pentru a şterge sau trece în status privat postarile vechi. Şi durează să ştergi câţiva ani de activitate…

Oare am învăţat suficient din acestă experienţă? Oare voi reuşi de acum înainte să am mai mult discernământ, să renunţ mai din scurt la ceea ce nu e pentru mine? Rămâne de văzut…

8 thoughts on “De ce mă las de facebook

  1. .. şi nu-l poţi închide că cei de la FB nu permit acest lucru, nici dacă ai murit 🙂
    Din punctul meu de vedere, ai făcut o alegere bună. Îţi urez succes şi toate gândurile bune!

    1. Poate fi dezactivat, chiar dacă Fb îl păstrează „la frigider” pentru ziua când ai vrea să te întorci.
      Mulţumesc de vizită şi gânduri bune! Asemenea, mult succes şi un an nou excelent! 🙂

  2. Eu nu mai am (cont de FB)…
    Prefer cafeaua…
    Daca nu poti scapa de aplicatia FB de pe telefon(ul cu Android), si chiar iti doresti asta, atunci poate este momentul sa faci pasul spre un iPhone (de pe care nu este nevoie sa o stergi pentru ca nu este preinstalata)!

    1. Ei, asta a fost cu ceva timp in urmă.
      Am încă facebook, și voi mai avea. Am învățat să îl folosesc ca pe o resursă foarte utilă de a afla lucruri noi, de a avea tangență cu oameni interesanți, de a comunica.
      Și nu am scăpat total, ci doar în parte, de dependența curiozității de tipul „ia să vedem, ce a mai apărut”.
      Și folosesc fb pentru a-mi spune părerea, pentru a da mai departe din ceea ce am învățat în viață.
      Dar mulțumesc frumos de sugestie! Oricum, dacă nu vreau, pot să nu imi pun contul in aplicație, pot scăpa și fără să trec pe iphone. One day… dar nu azi 🙂

        1. Nu știu care e principiul de selecție al wordpress pentru propuneri… dar nici nu am căutat să aflu, le las să curgă după cum le dictează algoritmul.

          1. Este probabil ceva similar cu algoritmul folosit de motoarele de cautare, insa la un alt nivel. Dar cred ca mai important e faptul ca acele afisari conduc cititorii si spre alte zone (in timp) ale blogului.

            1. Oferă diversitate :).
              Chiar și mie, îmi aduc aminte de lucruri uitate. Cu siguranță bine venite, fiind o oglindă a evoluției, a asumării opiniilor, oricând au fost exprimate.

Lasă un răspuns pentru ana Anulează răspunsul