4 thoughts on “animaţia zilei de mijloc

    1. Cam de fiecare dată mi se strâge stomacul.. pentru că ştiu că sunt multe astfel de poveşti, reale.

      Am actualizat linkul 🙂

  1. Of, de fiecare dată îmi dădeau lacrimile când le spuneam băieților mei povestea asta…
    Iar odată, pe când cred că țineau sfat ce poveste să-mi ceară să le spun seara înainte de culcare – că m-am burzuluit la ei să pice de acord asupra uneia, dar numai Povestea celor 3 purceluși să n-o mai aleagă – l-am auzit pe cel mic zicând Nu, nu asta cu chibriturile, că iar plânge, mititica!
    E frumoaså povestea asta, dar tare tristå…

    1. Eu nu am povestit Fetita cu chibriturile, nu as putea… Dar mai puneam din când în când filmulețul. M-am potolit… nu din cauza întrebărilor cu „ea de ce stă în stradă?”, „de ce nu-i cuminte şi se joacă cu chibrituri?”, ci după ziua în care fata mea mi-a zis senină, optimistă, „vezi, s-a terminat cu bine”. Am zis oups şi stop joc.

    2. Eu nu am povestit Fetita cu chibriturile, nu as putea… Dar mai puneam din când în când filmulețul. M-am potolit… nu din cauza întrebărilor cu „ea de ce stă în stradă?”, „de ce nu-i cuminte şi se joacă cu chibrituri?”, ci după ziua în care fata mea mi-a zis senină, optimistă, „vezi, s-a terminat cu bine”. Am zis oups şi stop joc.

Loc pentru dialog - nu ezita să-ți spui părerea!

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.