gura de cafea

gura de cafea – cu gândul la ce învățăm

pasi_prin_viata_09mar2014-1

Cum ar fi ca în zorii fiecărei zile să te aştepte aburind cafeaua pregătită exact aşa cum îţi place ţie? Aromă perfectă. Gustul ei îţi dezmiardă papilele gustative. Şi astăzi e o zi specială, e cea în care au fost picurate câteva picături de esenţă de migdale… da, ultimul tău răsfăţ, după aroma de trandafiri încercată deunăzi. Hmm… o zi adorabilă. Te mai pisiceşti puţin în pat, te întinzi, te răsfeţi şi ştii că astăzi totul o să fie perfect. Nu ţi-a fost uşor până în punctul ăsta, ai muncit pe rupte, ai dat din coate, ai avut nopţi nedormite. Iar acum culegi roadele muncii tale şi ai lua-o de la capăt pe acelaşi drum, dacă vreodată te-ar întreba viaţa ce alegi.

Te îndrepţi alene spre holul larg care uneşte dormitorul de restul casei. Ai o cadenţă rafinată a încrederii cu care păşeşti… o ştii. Dar deodată îţi fuge un picior în jos, apoi celălalt. Dumnezeule, cine a pus scara asta aici?! Pici de zici că-ţi rupi gâtul. Aluneci şi te tot duci. Dar poate ai noroc şi aterizezi în picioare. Oare ţi se trage de la cafea? Tot ce ai simţit a fost doar aroma boabelor întregi de cafea? De aceea nu te-ai trezit încă?

Nimic din ceea ce auzi, nimic din ceea ce îţi arată alţii, niciuna din lecţiile pe care le parcurgi nu se va lipi de tine, cât timp mintea ta nu va râşni ceea ce a aflat. Există oameni care te vor învăţa totul despre viaţă. Dar nu vei ştii cu adevărat nimic dacă nu îţi vei da silinţa să înveţi şi nu vei exersa. Să ai acces la informaţii este ca să cum ai primi o ceaşcă plină de boabe de cafea – e nemaipomenit, dar ea nu te va trezi niciodată, nu îţi va aduce nicio plăcere şi va fi în cele din urmă o risipă dacă nu o vei prelucra. Şi este extraordinar să primeşti cafeaua boabe, să înveţi ce ai de făcut cu ea, în loc să o primeşti gata preparată, dar să n-ai habar cum să găseşti minunea din ea.

Nu există formule care să îţi transforme viaţa în una perfectă, nici să te facă mai fericit sau mai bogat. Aşa cum se spune şi că Dumnezeu dă, dar nu bagă şi în sac. Asta e treaba ta ca individ. Acesta a fost unul dintre primele lucruri pe care le-am auzit la MVP4, despre care o să vă povestesc în felul meu, în interpretarea mea personală, cu ceva subiectivism, dar în orice caz sincer.

11 thoughts on “gura de cafea – cu gândul la ce învățăm

  1. O poveste frumoasa, asa este viata nu e perfecta, nu exista formule pentru a fi fericiti, depinde de noi cum o putem face mai buna, mai pe sufletul nostru. Zi faina sa ai!

    1. Mai ales, trebuie sa credem in noi, in puterea pe care o avem sa schimbam lucrurile si sa le facem mai bune, chiar daca nu e usor.
      Duminica placuta!

  2. Frumos slogan… așa e – merităm, pentru a putea avea trebuie mai întâi să vrem!
    În altă ordine de idei… m-ai prins cu cafeaua… E un fel de Călcâi al lui Ahile pentru mine! 😳

    Să ai o săptămână plină e frumos, Iustina… 🙂

    1. Am tot stat si le-am rasucit, oare le-au pus in ordinea, corecta, oare nu, oare care pe care conditioneaza. Cred ca tine si de personalitatea fiecaruia.

      Eu incerc sa o las mai usor cu cafeaua, ca la 14/9 cica n-am voie cele 4-5 cani pe zi… asa ca azi am facut un inlocuitor catifelat, usor cam dulce dar tare bun:
      200 ml lapte, 3 lingurițe nesquik, 3 ml esenţă de trandafiri, 1linguriţă plină de miere.

      Saptamana excelenta si plina de soare, Bursucel!

      1. Eu zic că sunt puse în ordinea corectă… sau așa îmi sună mie…
        Și-mi mai zic că nimic pe lumea asta nu e întâmplător – toate vin la vremea potrivită. 😉

        1. Cu asta sunt intru totul de acord: nu e nimic intamplator. Si mereu vad cum lucrurile se aseaza de la sine, mai potrivit decat in planurile noastre marunte.

  3. Am citit în comentarii despre 14/9. La 12/10 nu am primit interdicție! Ce bine! Cum aș putea trăi fără cafea? Totuși 4 sau 5 cafele pe zi… Depinde de mărimea ceștii de cafea, de tăria cafelei și nu în ultimul rând de modul în care este ea savurată! Eu beau o cană (cam 3 ceșcuțe) de cafea în circa 6-8 ore. Rețeta e cea de cafea turcească (am scris pe blog).

    1. E clar că orice exces strică, indiferent despre ce este vorba. E foarte posibil ca pentru ca exclude orice riscuri (inclusiv acela de a trece de la una la patru cafele), unii doctori să se pronunțe dând verdict de interdicție.
      Dacă stau să gândesc un pic, singurul care nu a zis nimic împotriva cafelei – ba chiar a râs – a fost un anestezist…

      1. Ar fi trebuit să comentez despre subiectul postarii, nu despre subiectul aparent, cafeaua…
        Dar ce să fac? Cafeaua reprezintă, poate, gustul cel mai plăcut pentru mine, iar aroma ei, mirosul cel mai îmbietor!
        Da, nimeni nu ne poate învăța ceva dacă noi nu vrem asta cu adevărat!
        Revin la cafea (obsesiv): pe blog am încercat să le prezint celor ce îl vizitează (scrisesem „să îi învăț”) cum să își prepare o cafea așa cum o făcea bunicul meu, și așa cum se prepara la cafeneaua Ada Kaleh din Drobeta Turnu Severin (moștenire turcească de pe fosta insulă aflată acum pe fundul Dunării).
        Dar, vorba ta, daca ei nu vor, va fi o risipa daca nu o vor prelucra si nu se vor putea bucura de gustul minunat al cafelei! Poate doar de ronțăitul boabelor prăjite de cafea.

Dă-i un răspuns lui BursucelAnulează răspunsul

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.