Comments

    1. Mai ales, trebuie sa credem in noi, in puterea pe care o avem sa schimbam lucrurile si sa le facem mai bune, chiar daca nu e usor.
      Duminica placuta!

  1. Frumos slogan… așa e – merităm, pentru a putea avea trebuie mai întâi să vrem!
    În altă ordine de idei… m-ai prins cu cafeaua… E un fel de Călcâi al lui Ahile pentru mine! 😳

    Să ai o săptămână plină e frumos, Iustina… 🙂

    1. Am tot stat si le-am rasucit, oare le-au pus in ordinea, corecta, oare nu, oare care pe care conditioneaza. Cred ca tine si de personalitatea fiecaruia.

      Eu incerc sa o las mai usor cu cafeaua, ca la 14/9 cica n-am voie cele 4-5 cani pe zi… asa ca azi am facut un inlocuitor catifelat, usor cam dulce dar tare bun:
      200 ml lapte, 3 lingurițe nesquik, 3 ml esenţă de trandafiri, 1linguriţă plină de miere.

      Saptamana excelenta si plina de soare, Bursucel!

      1. Eu zic că sunt puse în ordinea corectă… sau așa îmi sună mie…
        Și-mi mai zic că nimic pe lumea asta nu e întâmplător – toate vin la vremea potrivită. 😉

        1. Cu asta sunt intru totul de acord: nu e nimic intamplator. Si mereu vad cum lucrurile se aseaza de la sine, mai potrivit decat in planurile noastre marunte.

  2. Am citit în comentarii despre 14/9. La 12/10 nu am primit interdicție! Ce bine! Cum aș putea trăi fără cafea? Totuși 4 sau 5 cafele pe zi… Depinde de mărimea ceștii de cafea, de tăria cafelei și nu în ultimul rând de modul în care este ea savurată! Eu beau o cană (cam 3 ceșcuțe) de cafea în circa 6-8 ore. Rețeta e cea de cafea turcească (am scris pe blog).

    1. E clar că orice exces strică, indiferent despre ce este vorba. E foarte posibil ca pentru ca exclude orice riscuri (inclusiv acela de a trece de la una la patru cafele), unii doctori să se pronunțe dând verdict de interdicție.
      Dacă stau să gândesc un pic, singurul care nu a zis nimic împotriva cafelei – ba chiar a râs – a fost un anestezist…

      1. Ar fi trebuit să comentez despre subiectul postarii, nu despre subiectul aparent, cafeaua…
        Dar ce să fac? Cafeaua reprezintă, poate, gustul cel mai plăcut pentru mine, iar aroma ei, mirosul cel mai îmbietor!
        Da, nimeni nu ne poate învăța ceva dacă noi nu vrem asta cu adevărat!
        Revin la cafea (obsesiv): pe blog am încercat să le prezint celor ce îl vizitează (scrisesem „să îi învăț”) cum să își prepare o cafea așa cum o făcea bunicul meu, și așa cum se prepara la cafeneaua Ada Kaleh din Drobeta Turnu Severin (moștenire turcească de pe fosta insulă aflată acum pe fundul Dunării).
        Dar, vorba ta, daca ei nu vor, va fi o risipa daca nu o vor prelucra si nu se vor putea bucura de gustul minunat al cafelei! Poate doar de ronțăitul boabelor prăjite de cafea.

Loc pentru dialog - nu ezita să-ți spui părerea!

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.