rânduri de gânduri

nevoia de ceva, poate căldură

Cât de mare e nevoia de căldură sufletească a unui om? Să îi fie aceasta medicament, atunci cand suferă? Şi de ce suferă începe ca suflet? Coincidenţă sau ironie.

Cât de mult avem nevoie de căldura sufletească a altcuiva? Atât de mult, încât când o avem ajunge să fie un surplus bun de aruncat?

De căldură la propriu avem sigur nevoie iarna. În lipsa ei, riscăm să înghețăm de frig. Îngheţul nu doare. Pentru că înainte de îngheţ se instalează hipotermia.

Dar gluma cea mai glumeaţă e că nici prea cald nu-i bine să ne fie. Şi nu zic de vreun cuptor, ci de doar patru grade diferenţă. Pentru că prea caldul topeşte. E un „sunt fierbinte” care sună periculos. Serios! 🙂

Recapitulând… care e plaja de grade între care suntem încă în joc? Ca să ne simţim bine avem vreo cinci grade teren de joacă, si vreo maxim treizeci, treizeci şi cinci că să fim încă în cărţi?

Da’ noi suntem mari şi tari.

N-avem nevoie de căldură sau frig, avem nevoie de zile.

4 thoughts on “nevoia de ceva, poate căldură

  1. Avem nevoie de căldură pentru fiecare zi ce ne este dată sub soare. Avem nevoie de frig pentru fiecare iarnă prin care trecem, ca să știm că este doar o iarnă trecătoare, nu cea definitivă.
    Și mai avem nevoie de noi, pentru fiecare clipă ce trăim pe acest pământ! Iar acest „noi” este chiar atât de larg și nenominal cum se dezvăluie aici, în acest simplu comentariu.
    Cel mai adesea, căldura și frigul nu le măsurăm în acele grade, ci în simțiri ale sufletelor noastre.

    1. Pentru suflet… da, avem nevoie de caldura, avem nevoie si de frig.
      Dar trupurile… le pot primi doar intre anumite limite foarte stranse. Atat din exterior cat si din interior. Suntem facuti sa supravietuim doar in conditii prietenoase (incluzand la prietenoase frigul din Siberia sau caldura din Egipt).
      Multumesc pentru caldura din mesaj :)!

  2. Caldura sufleteasca… Avem nevoie de ea, asa este. Insa uneori o primim de unde parca nu dorim si nu ne simtim bine… si o daruim unde nu e nevoie. Sa fie vorba despre risipa oare? Ma tot intreb si eu de mult timp…

    1. Dacă m-aș mai juca puțin cu cuvintele, aș spune: căldură sufletească pentru a reduce sau crește căldura trupească. Pentru că avem trupuri fragile, care nu rezistă unor variații prea mari. Și atunci avem nevoie de cineva, sau cineva are nevoie de noi.

Loc pentru dialog - nu ezita să-ți spui părerea!