poezii

Făpturi fragile

Făpturi fragile
Prinse-n corzi
Petrec a zilei lungă clipă
Se zbat, încearcă să răzbească

Făpturi plăpânde
Prinse-n piei
Duc viaţa ce le-a fost sortită
Se luptă şi filosofează

Făpturi de lut
Prinse-n idei
Se dau în roata vieţii după reguli
Dar nu mereu bine alese

Făpturi micuţe
Care cresc
Şi se aleg doi câte doi
O dată sau în multe rânduri

Făpturi aprinse
De un vis
Ce cred că pot să stăpânească lumea
Dar ce puţin cunosc

Făpturi cu zâmbet larg
Şi cu speranţe
Cu drumuri lungi şi-întortocheate
Până în noaptea ce se lasă

Făpturi în vânt
Şi limite impuse
Cad pradă bolilor uşor
Şi plâng dureri ce nu pot spune

Suflete blânde
Prinse-n trupuri
Se văd cărând grele poveri
Doar cu credință le vor duce.

© Iustina Dorobanţu, 2014

2 thoughts on “Făpturi fragile

    1. Am profitat de durerea mare pe care o aveam ieri 🙂 ca sa descriu fragilitatea noastra, pe care o constat zi de zi, dar cu precadere in ultima saptamana. Recitind acum… ma bucur ca omez-ul nu si-a facut efectul rapid si durerea a amplificat capacitatea de a lustrui aceste ipostaze. Daca le-am trait pe toate? Nu… doar cate un pic din fiecare, un pic foarte mic. Mai curand le-am trait prin cei dragi si privind lumea.

      Multumesc frumos pentru apreciere, ma bucura mereu astfel de cuvinte. Si sper sa vin si cu poezii mai optimiste 🙂

Loc pentru dialog - nu ezita să-ți spui părerea!