jurnal

decembrie pe fugă

Ar trebui să fie decembrie o lună liniştită? Aşa mă gândesc… sau mai bine zis aşa îmi doream. Dar iată că decembrie în viaţa mea înseamnă o mare alergătură. Magia sărbătorilor? Mai are de aşteptat.

Am reușit ieri în sfârșit să ajung să las pachetul pentru shoebox. Am fost la iQuest, unde toate încăperile (cel puţin cele vizibile) erau împânzite de cutii colorate. Părea că mai crescuseră încă nişte rânduri de pereţi, nu din cărămizi ci din cadouri. Adevărul este că nu s-au materializat pur şi simplu, ci sunt rezultatul mobilizării oamenilor şi a muncii colosale de sortare depusă de cei care s-au implicat în activitatea de colectare. Şi ghici ce… după atâta muncă, doamna pe care am întâlnit-o acolo era de o blândețe şi căldură extraordinară… deşi acum avea de-a face cu toţii întârziaţii care nu au reuşit să respecte un termen comunicat. Ei bine, da! Am simţit magia sărbătorilor!

De frumoasele luminiţe din centru m-am bucurat… nu trecând pe sub ele, ci din fotografii. Pe facebook. (?!@#$%$) Am încercat să trecem pe acolo duminică seara , dar era foarte aglomerat şi am renunțat. Ideal ar fi fost să fi trecut pe acolo fără maşină şi să ne oprim la târgul de la Universitate, dar drumurile lungi din timpul zilei şi răceala copilului nu au lăsat loc de variante. Dar mai e timp… încă.

Revenind la aglomerație: e posibil să fi fost din cauza demonstrației din Piaţa Victoriei. Ei bine, da! Asta e magie! Oamenii s-au săturat, în sfârşit, şi s-au săturat suficient de mult încât să înţeleagă că strada este răspunsul. Doar că nu e suficient. În ultimele două decenii am ales mereu răul cel mai mic. Avem nevoie de mai mult… de oameni, de platforme. Şi de carismă. Pentru că ei vor avea o sarcină grea: să se facă acceptaţi, plăcuţi şi în cele din urmă susţinuţi de către cei care votează după cum bate vântul.

La serviciu bradul împodobit întârzie să apară în birou. Personal, eu sunt pentru împodobirea bradului în ziua de 24 decembrie, dar la serviciu e altceva. În anii trecuţi am învăţat să mă bucur de brad, globuri şi beculețe încă de pe la Mos Nicolae. Sau cel puțin aşa îmi aduc aminte că a fost. Acum… nimeni nu se înghesuie. Pe holuri în schimb… e o altă lume, plină de magie, de verde, de sclipiri. Magia sărbătorilor? Doar în pauze.

Moş Crăciun (cel de la serbare) a venit la o zi după Moş Nicolae. Tare grăbit a fost… până şi el. Dar a promis că mai revine… şi poate de data asta sania o să coboare pe zăpadă.

Parcă e o fugă continuă. O cursă contra cronometru. Totul se rezumă la bifarea lucrurilor pe care le am de făcut. Nu însemnă că mă apuc să le tratez cu superficialitate, ci că fac totul pe bandă rulantă, cu singurul scop: de a le şti rezolvate. Nu e ok, cel puţin pentru mine. Nu aşa fac eu lucrurile. Ce-i drept, e practic. Dar refuz să rămân un om pe fugă. Muncă multă, e normal să fie, cu toate pregătirile care se fac. Dar nu fugă, nu cu grabă în fiecare pas.

Finalul anului… nu ştiu cum va fi. Mese festive, colinde, câteva zile libere, o noapte lungă şi o ploaie de sms-uri, apoi… nimic nou. Doar speranţa că fuga va fi… la pas.

Aaa, era să uit. Prin toată nebunia, am reuşit să strecor ceva pentru mine. Ceva ce îmi doream de mult. Şi cum s-a ivit ocazia, am lăsat totul baltă şi am fugit la un curs de prim ajutor. Ceva simplu, făcut la serviciu în două ore. Dar am învăţat nişte lucruri care ar putea fi utile cuiva, cândva. Mi se poate foarte important să ştim ce avem de făcut, să ne pese, să ne implicăm.

Una de bine, una de rău. De bine, a fost cursul de prim ajutor. Una de rău, sau mai bine spus de ruşine, e că nu am apucat să dau mai departe o leapşă primită. Scuzele mele, bună călătoare! O să mă mobilizez, cât de curând.

Magia sărbătorilor? E în fiecare lucru pe care îl pot face, în fiecare bucurie mică, în căldura casei şi a familei, în cadourile pe care le pot cumpăra, în sănătatea pe care o avem şi ducem totul pe picioare. Magia sărbătorilor e în fiecare din noi.

Magia e acolo unde nici nu o cauţi.

3 thoughts on “decembrie pe fugă

  1. Buna! Fara grija sa stai, cand vei avea timp vei scrie. Acum ne pregatim sa-l primim de Mos Craciun. Anul acesta este prima data cand am impodobit deja bradul pentru ca vreau sa ma bucur cat mai mult de tot ce inseamna sarbatorile de iarna: brad, colinde, globulete, beteala si feeria luminitelor colorate ce danseaza prin camera.

    1. Mai intai… sa invatam sa o facem. Apoi sa ii invatam si pe ceilalti. Si apoi nu va trebui sa cautam Magia in noi, caci ne va inconjura.
      Vise, vise… dar cine stie…

Loc pentru dialog - nu ezita să-ți spui părerea!