Astăzi am alergat prin câteva magazine, după diverse pentru casă, fiind acum la capitolul parchet, vopsea pentru zugrăveală. E un capitol frumos, mult mai plăcut decât cel cu materiale de construcție, pe care oricum eu l-am fentat cu talent și l-am aruncat în cârca celui care se pricepe. În primul magazin, cel portocaliu, am dat de doamna din stânga. În cel albastru a fost tare plăcut – cam frig, iar cântecul păsărelelor mă făcea să mă gândesc la pădure, la o ieșire de weekend cu soare și asta mi-a plăcut. În cel roșu ne-am convins că pentru informații coerente și complete ar fi cazul să intrăm pe site-ul domnilor cu vopseaua lavabilă, dacă în trei magazine nu ne-am lămurit.
Partea de marketing și comunicare, așa cum e reprezentată de doamna care zice că ne poate ajuta, eu n-am s-o înțeleg niciodată. Sincer, mi s-a părut ușor creepy așa zâmbitoare dar plată și necuvântătoare cum stătea acolo 🙂
Și cum mă simțeam ușor pierdută, m-am pus pe căutat bancuri cu meșteri și muncitori, că ei urmează să ne intre în viață după ce ne hotărâm cu culorile. N-am prea găsit bancuri, ceea ce însemnă că va trebui să colectez cu grijă întâmplările la care o să ne vină să urlăm, dar despre care o să râdem peste ani de zile. Dar până una-alta, eu am râs, așa că vă invit și pe voi la o porție de amuzament.
Pe un șantier:
– Șefu’, mi s-a rupt lopata! Ce fac?
– Sprijină-te și tu de betonieră, nu mai avem lopeți.
Doi lăcătuși stau de vorbă:
– M-am angajat la o uzină și chiar din prima zi am nimerit în spital, cu concediu medical de 30 de zile.
– Cum așa?
– Păi, aveam nevoie de o sculă, așa că am intrat în secție și am strigat: „Ioane, aruncă-mi cheia de 27!”
– Și?
– De unde era să știu că în hala aia erau 22 de muncitori pe care-i cheama Ion…
Viitorul socru îl întreabă pe iubitul fiicei sale:
– Tinere, poți să susții o familie?
Tânărul , surprins, răspunde:
– Plănuiam să o susțin doar pe fata dumneavoastră. Restul familiei trebuie să se descurce cum poate.
Romantismul la femei și romantismul la bărbați…
Un cuplu se hotărăște să petreacă o seară romantică pe un câmp. Tipa zice:
– Vaaai iubitule, vezi ce luna frumoasă? Cât este de mare şi de luminoasă!! Parcă ar fi o portocală în vârful unui plop! Şi stelele sunt superbe…. cum luminează ele așa ca niște licurici!!! Vezi iubitule cât sunt de multe?
– Ăhă!! Căcălău!!
„Postarea participă la jocul HAPPY WEEKEND! – Ediţia 45.” Mergeți pe acolo și bucurați-vă de weekend!
:)) a fost un weekend pe cinste!
numai glume bune, am râs cu lacrimi!
doamna e chiar creepy!
spor la treabă!
duminică plăcută!
Așa e, in weekend-ul acesta s-au adunat multe glume bune, pe la toată lumea 🙂
Duminică plăcută și ție, Anastasia!
Cat romatism pe tip =)) Foarte bune bancurile:)
O duminica placuta 🙂
măcar s-a străduit 😉
Duminică plăcută!
Cand ma gandesc la amenajari, renovari si alte chestii inrudite ma apuca spaimele :)) Am trecut prin toate acum cativa ani de credeam ca nu se mai termina. 🙂
Asa ca te inteleg. Stiu ce inseamna alergatul prin tot felul de magazine de profil dupa tot soiul de materiale. Si supravegherea mesterilor.
Gluma cu cheia de 27 pare aproape reala intr-o tara unde pe foarte multi ii cheama inca Ion :)) Desi s-a cam trecut la Ionut in ultima vreme 😉 Adica generatiile de Ionut au ajuns deja in campul muncii.
Glumele sunt foarte bune. Am ramas insa c-o usoara nedumerire. La ce putea ar ajuta totusi o femeie de carton? Era si una reala pe acolo, prin zona?
O seara cat mai frumoasa, Iustina! Te pup!
Buna Elly, am stat prost cu timpul si abia acum am reusit sa ajung la partea de raspunsuri…
Nu, in afara de doamna din carton in magazin nu era nimeni disponibil la indemana pentru a da raspunsuri… a trebuit sa ii cautam destul de mult. Poate nu ne-am fi plictisit daca vorbeam si cu ea 🙂
Abia am terminat si eu cu alergatul ,cu zugraveala si toate alea !
Bune glumele ! O seara frumoasa si spor la treaba!
Chiar vom avea nevoie de spor, mai ales că vine iarna. Merci 🙂
Foarte bune bancurile:)
O duminica placuta 🙂