rânduri de gânduri

gol. sau spatiu disponibil.

Jerry N. Uelsmann Intotdeauna postarile celor de la Aula de Especialización Fotográfica pe Facebook imi atrag atentia. Imi plac si au mereu un acel „ceva” care sa te puna pe ganduri.

Astazi, printre altii, a fost randul lui Jerry N. Uelsmann. Fiecare fotografie este o alta poveste, fiecare iti lasa alt sentiment.

Dar aceasta… m-am oprit la ea, am trecut mai departe, m-am intors, si am ramas pe loc. Imi da o senzatie de gol in stomac. Care sa fie motivul? Oare spatiul neumplut din tablouri, sau felul in care sunt suspendate, sau oamenii care isi vad de drum, sau griul general?

Daca asta ar fi fost reflexia unei poezii a lui Bacovia, m-as fi asezat usor pe namol, afundandu-mi picioarele adanc si m-as fi sprijinit spatele de piatra funerara rece, ca sa pot privi… Daca asta ar fi fost o carte de Minulescu, in fiecare rama ar urma sa se aseze o poveste de dragoste… Cam asta e starea de confuzie pe care mi-o lasa aceasta fotografie… Nu stiu daca e rece sau cald, placut sau nu, visare sau durere. Si cu cat ma uit mai mult la tablouri, ele devin zona principala. Sunt intr-un muzeu al omenirii in care nu s-au mai putut spune prea multe. Atat de putin a ramas? Sper ca nu. E doar o fotografie, e doar arta, iar artistii se pot exprima in mii de feluri. Si pentru ca ei aduc un plus valoare lumii, au dreptul sa se exprime cum vor. Iar noi, daca avem noroc, avem sansa sa vedem operele lor.

2 thoughts on “gol. sau spatiu disponibil.

  1. Mi-ai readus în minte o dorinţă mai veche…aceea de a pierde noţiunea spaţiului şi a timpului într-o galerie de artă (cu adevărat) fotografică. Fără pretenţia de a fi o cunoscătoare, caut efectul ăsta pe care l-a avut şi asupra ta, acela de a trece dincolo de imagine, de multe ori fără a avea certitudinea unui răspuns. Mulţumesc.

Loc pentru dialog - nu ezita să-ți spui părerea!