rânduri de gânduri

Cumpăr timp. Vinde cineva?

841e5746a96335da7f33b910bce81131Nu prea auzim așa ceva, poate chiar deloc. Într-o lume în care aproape totul este catalogat și are un preț de referință, ne-a rămas ceva foarte valoros, fără preț aplicabil. Timpul. Lipsa lui ne omoară. Abundența lui nu prea există și singura explicație rezonabilă pe care o primim când ne plângem că uneori o secundă trece prea greu sau că un an trece prea repede… este că totul este relativ. Nu pricepem exact despre ce e vorba, dar ne dăm mari și atotștiutori, și mormăim un ‘da, da…’. Pe de altă parte, acceptăm prea repede un time is money. Serios? Eu n-am primit niciodată bani pe timp. Nu că m-ar fi întrebat cineva dacă am de vânzare, sau că m-aș fi interesat să vând, dar tot mi-ar fi trecut pe la urechi dacă vreun cunoscut ar fi făcut-o.

Asa că… încep acum să mă interesez. Vreau să cumpăr timp. Cine vinde? Dar uite că mă gândesc la o problemă. Vreau să cumpăr timp bun, de calitate, nu orice fel de timp. Și, dacă se poate, timp cu două direcții. Nu doar dus, eu vreau și întors. Vreau un bilet dus-întors.

Îmi fac rezervare dacă e nevoie. Și să fac ce vreau cu el, îl păstrez sau îl dau mai departe, alegerea mea. Fără aluzii la In time, va rog. Eu nu vreau timp doar ca să apuc ziua de mâine sau încă niște mii de ani. Eu vreau timp pentru mers la munte, timp pentru o copilărie prelungită, timp pentru părinti, timp să fac mai multe, timp compact să treacă mai ușor durerea, timp să alung câteva riduri și dureri de spate bunicilor. Avem preț pentru rezolvarea multora dintre acestea. Avem și bani, sau nu-i avem și ne împrumutăm, sau nu-i avem deloc și ne pare rău. Dar oare ce putem cumpăra de banii aceia? Iluzii… iluzia că avem mai mult timp dacă ne face altcineva treaba, iluzia că petrecem timp ‘mai bun’ dacă cheltuim mai mult, iluzii…

Atunci… reformulez: cumpăr iluzii. Din astea știu ca vindem toți.

1 thought on “Cumpăr timp. Vinde cineva?

  1. Când afirmi că timpul înseamnă bani, te situezi în lumea tranzacțiilor, dacă putem spune așa. Stai în castelul tău de fildeș, al societății de consum, și privești prin geamurile verzi-fumurii (un verde al dolarului) realitatea; ea îți va apare toată, prin acele geamuri, colorată în verde. Sigur că timpul înseamnă bani, totul înseamnă bani, privind de acolo, din perspectiva banilor. Asta nu arată mare lucru despre timp dar spune aproape totul despre tine.

    Mă întreb oare ce înseamnă banii din perspectiva eternității. 🙂

Loc pentru dialog - nu ezita să-ți spui părerea!