rânduri de gânduri

mă privești. mă vezi?

Mă privești. Dar oare ma vezi? Mă vezi așa cum sunt sau așa cum îți dorești?

Te uiți în oglindă. Dincolo de reflexia de acolo este adevărul. Ești acolo gol-goluț și nu te-ai hotărât dacă te placi sau nu. Și în asemenea situație, cum as putea spera că ma vezi cu adevarat? Cum aș putea crede că ma cunoști? Și totuși… îmi place să cred asta, pentru că îmi dă putere. Nu știu cu adevărat ce vezi, dar pot să sper. Și pot să mă asigur că într-o zi iți voi arăta chiar eu ce este de văzut.

Loc pentru dialog - nu ezita să-ți spui părerea!

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.